Prietenie

    -Nu mai pot sa zbor,aripile mele sunt prea obosite sa mai infrunte vantul nemilos,care incet,incet ma doboara.
    -Nu e timpul sa ne oprim acum,simt ca sufletele noastre sunt aproape,iar fara tine,eu nu o sa merg mai departe.
     In clipa aceea porumbelul a cazut la pamant ca o epava,cu aripile sfasiate de oboseala.
      -Nu,nu se poate sa se termine acum!spuse celalalt porumbel speriat.
       Apoi,ridicandu-l de la pamant l-a asezat pe aripile lui si au continuat drumul,in cautarea sufletelor pierdute.Porumbeii,nu si-au dat seama,dar fiind unul langa celalat ca doi prieteni nedespartiti si-au gasit sufletele ascunse in speranta si visul ca vor reusi impreuna.

       Porumbeii s-au indepartat,dar in preajma frematau alte aripi,nevazute,luminoase ale fragedei prietenii ce porneste pe un drum lung,lung.


                                                                                                                
                                                                                                     Pentru ea.
                                                                                                                        
                                                                                                                                    Miru:x

8 comentarii:

Alex spunea...

Foarte frumos :)
Avem acelasi nume :D si acelasi nume de blog :* ,Buna alegere :>.Imi place blogul =;

Anonim spunea...

Imi place blogul, iar textul asta e favoritul meu. Nu e frumos inceputul unei prietenii,cum pare el asa fragil si cum in final ajungeti sa fiti cele mai puternice impreuna? Comparatia cu porumbeii si dialogul dintre ei este reusit

Miru:x spunea...

multumescc mult ca mi.ai vizitat blogul si al tau este intradevar minunat.
Referitor la text,nu a fost greu doar m.am inspirat din prietenia mea cu persaona respectiva ,care este sincera si puternica.

Anna spunea...

Miruna, esti cel mai bun lucru care mi s-a intamplat. Sincer. Imi pare enorm de rau ca te-am dezamagit. M-ai facut sa realizez ca imi dau prea multa importanta, cu tot ce se intampla. De fiecare data cand sunt la pamant, zbor pe aripile tale, de fiecare data cand sunt zdrobita citesc aceste cuvinte, privesc cei doi porumbei si de fiecare data gasesc motivul pentru a merge mai departe. Iti multumesc. Pentru tot. Iarta-ma ca sunt o dezamagire, promit ca o sa fac tot posibilul sa ma schimb.

Miru:x spunea...

O dezamagire:O? Doamne Ana,ce.ai patit?gresit...gresit..gresit.Si multumesc mult:x<3/ dar sa nu te mai aud ca spui asa ceva.

Tudor Enea spunea...

Imi place cum scrii. Ma bucur sa te "citesc" si sa te descopar.
Sa ai mereu zambet senin!

Miru:x spunea...

Iti multumesc>:d<.

Anonim spunea...

M-ai lasat in ceata, fara un motiv. M-ai lasat sa cad, ai zburat fara mine... Cred ca o sa iti fie mai bine. La revedere, the one who once was your soulmate.